Razele soarelui revărsau lumină și căldură printre stâlpii înalți ai intrării în curtea regală din Aketaton. Soarele dimineții, numit de vechii
egipteni Nefertum, se ridica peste colinele de la Răsărit și anunța trimful luminii împotriva
întunericului. Bogați sau săraci, regi sau supuși, se pregăteau pentru o nouă zi aducând
slavă astrului luminii și al vieții.
Dincolo de zidurile impunătoare ale palatului regal de la Aketaton,
într-un sat de constructori, băiețelul Sinuhe își începea ziua observând fascinat un scarabeu ce
rostogolea neîncetat o sferă încropită din bălegar. Copilul, muta insecta de o parte și de cealaltă a
sferei, observând, plin de uimire, cum gândacul se încăpățânează să o rostogolească doar de la răsărit
spre apus. Gândacul de bălegar, Kheprer, considerat sacru, era un simbol al soarelui, construcția sa sferică fiind
rostogolită doar de la est la vest asemeni deplasării astrului zilei pe bolta
cerului.
Un sunet puternic de gong răsuna în văzduh, pornind dintre zidurile
curții regale, perturbând atenția acordată de Sinuhe harnicei insecte.
Băiețelul porni în fugă spre casă pentru a se informa în legătură cu sunetul ce străbătea văzduhul. Sinuhe află că zgomotul produs de gongul din palatul regal anunța ziua unei
vânători cu participarea faraonului.
În camerele palatului, tânărul rege Tutankamon, revenit între zidurile mărețe ale locului natal, era pregătit de slujitori pentru vânătoarea de antilope, activitatea preferată a faraonului. Într-un colț al camerei, pe o scoarță împletită
din trestia tăiată de pe malurile Nilului, stătea aproape nemișcat ghepardul regelui,
partenerul de vânătoare preferat al acestuia. Un slujitor îi așeza pe cap
faraonului dubla coronă. Comisul regal își face intrarea în cameră și, îngenunchind
cu capul plecat și privirea ațintită spre podea, anunță cu glas încet:
-Mărite faraon, carul de vânătoare al regelui este
pregătit.
-Vreau să fie tras de armăsarul negru primit în
dar de la regele din Mitanni, spuse faraonul.
-Animalul este tânăr și neobișnuit să accepte
frâiele. L-ar putea speria sălbăticiunile în timpul vânătorii, avertiză
comisul.
-Armăsarul este cel mai frumos dar pe care l-ar fi
putut face un rege asiatic conducătorului Egiptului. La această partidă de
vânătoare vreau să mă bucur de prezența acestui exemplar superb, spuse
imperativ faraonul.
Retrăgându-se din cameră comisul se îndreptă cu pași grăbiți spre
grajdurile regale pentru a îndeplini porunca faraonului.
Târându-și piciorul stâng diform din naștere și sprijinindu-se în
bastonul încrustat cu fildeș și pietre prețioase, tânărul faraon se deplasă spre
masa pe care se afla pumnalul din piatră de meteorit și brățara de aur pe care era
incizat scarabeul. În vreme ce unul dintre slujitori îi punea pe încheietura
mâinii drepte bijuteria aurie, un altul îi așeza pe umărul stâng tolba cu
săgeți. Pregătit de vânătoare, tânărul faraon ieși din cameră urmat de felina care
mârâia iritată spre sugile palatului. În centrul curții imense îl aștepta carul
din aur în fața căruia se afla armăsarul nărăvaș cu greu ținut în frâie de
comisul regal. În partea exterioară a porților curții regale, un alai de copii
și tineri aștepta cu emoție ieșirea faraonului la vânătoare. Carul de
vânătoare al faraonului trecu foarte aproape de grupul de copii din care făcea
parte Sinuhe, îndreptându-se cu rapiditate spre sălbăticia din valea fluviului Nil. Sinuhe fixa cu privirea scarabeul de pe brățara aurie a faraonului, impresionat fiind de măiestria cu care fusese confecționat accesoriul regal.
Nu a trecut mult timp și copiii rămași sub zidurile curții regale vedeau un mesager grăbit să aducă vești de la
partida de vânătoare a regelui. Aflau, cu repeziciune, că tânărul faraon a fost implicat într-un accident. Reacția bruscă a ghepardului la vederea unei antilope i-a provocat o
sperietură calului mânat de comisul faraonului. În galopul armăsarului agitat, carul de vânătoare s-a răsturnat, provocându-i regelui mai multe răni, între care una ceva mai gravă la piciorul
stâng.
A urmat o noapte tristă în reședința regală de la Aketaton și în locuințele
muncitorilor din apropiere. A doua zi, dis–de-dimineață, Sinuhe privea cu
tristețe scarabeul ce rostogolea sfera din bălegar. Imaginea insectei îi amintea
de brățara tânărului faraon și de accidentul nefericit suferit de acesta.
Trecuse o perioadă îndelungată de când Sinuhe nu mai aflase nimic despre
faraon. Într-o dimineață, o veste sosi ca un trăznet pentru muncitorii din
micul sat de lângă Aketaton. Tutankamon murise. Se pare că moartea i-a fost
grăbită de lovitura suferită la piciorul stâng în timpul accidentului de
vânătoare. Supuși sau regi, începeau o nouă zi aducând slavă astrului luminii
și al vieții dar și lui Osiris, zeul renașterii cu care era asociat faraonul
decedat.
din Cristian Marius Balea- Povestiri istorico-fantastice pentru copii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu